- contráriu
- s. n. [-riu pron. -rìu], art. contráriul; pl. contrárii, art. contráriile (sil. -ri-i)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
contráriu
Look at other dictionaries:
contrariu — CONTRÁRIU, IE adj., s.n. v. contrar. Trimis de RACAI, 07.02.2008. Sursa: DEX 98 contráriu (fil.) s. n. [ riu pron. rĩu], art. contráriul; pl. contrárii … Dicționar Român
contrar — CONTRÁR, Ă, contrari, e, adj., adv., s.n., prep. 1. adj. Opus, potrivnic. ♢ Noţiuni contrare = noţiuni care se află într un raport în care acceptarea uneia presupune înlăturarea celeilalte fără ca înlăturarea uneia să presupună admiterea… … Dicționar Român
contrario — con·trà·rio agg., s.m. FO 1. agg., opposto, contrastante: avere idee, opinioni contrarie, comportamento contrario alla morale, al buon senso Sinonimi: antitetico, contrapposto, contrastante, lontano. Contrari: concorde, identico, uguale. 2. agg … Dizionario italiano
contrarotativ — CONTRAROTATÍV, Ă adj. (Despre elice) Care se rotesc în sens contrariu. [< fr. contrarotatif]. Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN CONTRAROTÁTIV, Ă adj. (despre elice) care se rotesc în sens contrar. (< fr. contrarotatif) Trimis… … Dicționar Român
